Create cu 4.000-5.000 de ani in urma, primele versiuni de betisoare erau folosite atunci cand se prepara un fel de mancare, fiind perfecte pentru a ajunge in vasele pline de apa fierbinte. Pe atunci, cel mai probabil erau confectionate din nuiele. Odata cu trecerea timpului, le-a fost data o alta utilitate – aceea pe care o cunoastem in prezent, de tacamuri.

De Ce chinezii au ales sa manance cu betisoarele

Oamenii au inceput sa foloseasca aceste instrumente in momentul in care populatia a inceput sa creasca vertiginos. Tacamurile erau din ce in ce mai greu de gasit, motiv pentru care indivizii au inceput sa isi confectioneze betisoare din material ieftine si care sa fie usor de folosit.

Un alt factor care a dus la declinul furculitei si al cutitului a fost reprezentat de invataturile lui Confucius care era vegetarian. Se spune ca filosoful chinez este cel care i-a invaţat sa manance cu beţigasele, sfatuindu-i sa renunte la cuţit şi furculiţa, asociate cu violenţa: "Orice barbat onorabil nu se va implica in ucideri şi in bucatarie. Şi nu va permite sa fie un cuţit pe masa sa!"

Betigasele nu sunt deloc banale

Multe bucatarii asiatice servesc mancarea cu aceste betisoare care la prima vedere par a fi dificil de manuit. Din fericire, in felurile de mancare asiatice nu pot fi intalnite bucati mai mari decat se pot introduce odata in gura. In culturile culinare asiatice, alimentele sunt in general taiate la dimensiuni mici. Spre exemplul, orezul, care este dificil de manuit cu beţişoarele, este de obicei gatit in aşa fel incat sa fie usor de "manuit".

Daca la inceput, betisoarele erau realizate dintr-un material ieftin, cum ar fi bambus, ulterior acestea au fost realizate din argint pentru a preveni toxiinfectiile alimentare. Pe acele vremuri se spunea ca ustensilele din argint protejeaza de diferitele toxine, scrie Gizmodo.com.