Printre secretele longevitatii sale se afla si utilizarea florilor de culoare mov si a frunzelor de liliac, arbust care creste din abundenta în zona muntilor Mehedinti. Aici el era considerat, în timpurile cand traia batranul, "elixirul tineretii", calitatile terapeutice ale florii contribuind la acest "statut".

Florile mov de liliac, se spune la Firizu, sat asezat la aproximativ 50 kilometri de Drobeta Turnu Severin, în preajma caruia Sf. Nicodim de la Tismana a înaltat Manastirea Cosustea-Crivelnic, sunt utile pentru prepararea unei alifii pentru alinarea durerilor la încheieturi.

Se culeg de pe ciorchine 100 grame de flori, obligatoriu acestea trebuie sa aiba petalele deschise si nici sa nu fie trecute. Se introduc într-o oala de pamant si se adauga un litru de ulei de floarea soarelui. De regula, acesta trebuie sa fie brut, adica nerafinat. Timp de doua saptamani se lasa la macerat într-un loc întunecos si cald. Se obtine o alifie care se întrebuinteaza pentru masarea usoara a partilor dureroase.

Procedeul acesta l-a facut pe Ilie Stamate sa nu se vaite vreodata de reumatism cand mergea la claca sau cu oile în camp.

Fitoterapia recomanda pentru tratamentul diabetului infuzia din muguri de liliac. Într-un litru de apa clocotita se pune o lingura cu muguri de liliac. Se va lua cate o lingura de trei ori pe zi.

Glaucomul, o afectiune grava a globului ocular, ce consta în cresterea tensiunii oculare, însotita de scaderea vederii, are ca remediu liliacul. Preparati o infuzie din liliac alb: o lingura cu flori la o cana cu apa (250 ml). Se aplica pe ochi comprese cate 15 minute.

Sursa: Agerpres